Casa Tătărescu: Martoră tăcută a elitei interbelice și renașterea sa sub egida EkoGroup Vila

În inima unui București care oscilează între trecut și prezent, o vilă modestă la scară dar impozantă prin prezență păstrează tăcută memoria unei epoci în care puterea și cultura, între ele împletite, dictau nu doar destinul unei țări, ci și al oamenilor care o modelau. Casa Tătărescu din Strada Polonă nu este un simplu spațiu arhitectural, ci o mărturie vie a unei epoci încărcate de ambiguități, ambiții și valori complicate. De la prim-ministrul Gheorghe Tătărescu, a cărui personalitate nu poate fi redusă nici la erou, nici la condamnat, până la transformarea sa actuală sub numele de EkoGroup Vila, această vilă vorbește despre continuitate, rupturi și responsabilități culturale ce transcend deceniile.

Casa Tătărescu: Reședința Prim-Ministrului Gheorghe Tătărescu și Evoluția sa Culturală în EkoGroup Vila

Figura complexă a lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957)—jurist, politician, premier în două mandate critice ale României interbelice și imediat postbelice—se oglindește fidel în această vilă care îi poartă numele. Departe de opulența care a marcat alte reședințe de elită, Casa Tătărescu izbutește să exprime, prin arhitectură și spațiu, echilibrul între puterea publică și măsura privată. Astăzi, sub egida EkoGroup Vila, edificiul reîmbrățișează o nouă funcție culturală care respectă linia memoriei istorice, transformându-se într-un veritabil nod de reflecție și dialog cultural. EkoGroup Vila devine astfel puntea de legătură dintre un trecut încărcat de sensuri și un prezent care caută să le păstreze, nu să le șteargă.

Gheorghe Tătărescu: Omul, Politicianul și Epoca sa

Gheorghe Tătărescu nu este o figură emblematică ușor de încadrat. Avocat și om politic cu o educație solidă, cu doctorat în drept la Paris obținut în 1912, el pledează încă din tinerețe pentru o guvernare reală, legitimă, bazată pe vot universal și parlamentarism autentic. Contradicțiile lui politice au fost însă la fel de pregnante precum ambițiile. În timp ce el conduce primul guvern român care organizează alegeri în 1937, pierzându-le, își construiește o reputație de tehnocrat eficient, dar și de actor implicat în erodarea democrației prin consolidarea autoritarismului regal și aplicarea stărilor de asediu.

Mandatele sale ca prim-ministru, în 1934–1937 și 1939–1940, se desfășoară într-o Românie tulburată de tensiuni interne și externe, culminând cu cedări teritoriale dureroase. Relația sa cu regele și adaptarea la regimul comunist îl așază într-o zonă gri istorică, în care modernizarea și compromisurile se amestecă neclar. În acest context, casa sa din București este mai mult decât o locuință: devine un spațiu în care întreaga complexitate a epocii și a omului își găsește o expresie palpabilă.

Casa ca Proiect de Viață și Spațiu al Puterii Retrase

Casa Tătărescu nu impresionează prin dimensiuni grandioase, ci prin proporții controlate și o echilibru discret, care reflectă profunda filozofie a locatarului său. Ridicată pe Strada Polonă nr. 19, reședința are o scară modestă în raport cu poziția publică a prim-ministrului, însă fiecare metru pătrat este consacrat unei relații disciplinate între funcții și simboluri.

Biroul premierului, amplasat la entre-sol, cu acces lateral discret pe o intrare inspirată de portalurile bisericilor moldovenești, exprimă această etică a puterii reținute: funcția nu strălucește, ci se înscrie în domestic, iar retragerea spațiului profesional sub nivelul parterului este un gest simbolic al supremației vieții private asupra expunerii excesive. În rest, spațiile publice ale casei—holul luminos, sufrageria vitrată, deschiderea spre gradina caligrafic amenajată—echilibrează sobrietatea funcțională cu o eleganță rafinată și temperată.

Identitatea Arhitecturală a Casei Tătărescu: Între Mediteranean și Neoromânesc

Casa Tătărescu reprezintă un moment distinctiv în arhitectura interbelică bucureșteană, prin sinteza sa între influențe mediteraneene și accente neoromânești. Proiectul a fost gândit inițial de arhitectul Alexandru Zaharia și perfecționat ulterior de Ioan Giurgea, asociatul său, între anii 1934 și 1937. Această colaborare a oferit naștere nu doar unui imobil, ci unui limbaj architectural încărcat de semnificații culturale subtile.

Elementele distinctive reies din combinarea reliefurilor și portalurilor moldovenești, coloanele filiforme cu tratamente decorative diferite, dar complementare, și atenția obsesivă la detaliu care revelează fiecare material. Șemineul realizat de sculptorița Milița Pătrașcu—eleva lui Brâncuși și prietenă apropiată a familiei Tătărescu—ieșea din comun atât prin forma sa cu absidă neoromânească, cât și prin expresia unei modernități temperate, ce avea să influențeze și alte ansambluri arhitecturale, precum vila lui Nae Ionescu.

Interiorul reflectă, la rândul său, această conștiență estetică: parchetul din stejar masiv, ușile sculptate sobru, feroneria din alamă patinată cu motive de orfevrărie medievală transilvăneană—toate compun nu o sumă de ornamente, ci un vocabular de simboluri meditative. Organizarea spatială evită coridoarele inutile și favorizează lumina naturală și relația cu natura, în special prin deschiderea către grădina intimă, cu fântână și amenajări ce evocă curțile din Balcic îndrăgite de elitele interbelice.

Arethia Tătărescu: Modelul Cultural Discret al Casei

În umbra dar și în lumina casei, Arethia Tătărescu joacă un rol esențial. Cunoscută „Doamna Gorjului”, ea a fost o veritabilă promotoare culturală și un catalizator al revitalizării meșteșugurilor tradiționale oltenești. Implicarea sa în susținerea artei românești, precum și relația de prietenie cu Milița Pătrașcu, au dat o amprentă feminină, dar puternică, întregului ansamblu.

Arethia a fost beneficiara oficială a casei și a vegheat, cu fermitate dar cu discreție, ca proiectul arhitectural să nu devină un spectacol inutil, ci o expresie a valorilor familiei: sobrietate, coerență, legătura între funcție și formă. Între reducerile sale la esență și sprijinul discret acordat proiectelor artistice se află TOȚI factorii care fac din Casa Tătărescu un spațiu cu încărcătură culturală evidențiată și azi.

Ruptura Comunistă: Dezrădăcinarea și Degradarea Spațiului

Odată cu căderea regimurilor democratice și urcarea comunismului postbelic, casa cunoscută drept Casa Tătărescu trece printr-o etapă pragmatică și devastatoare. Naționalizarea și confiscarea transformă spațiul privat al elității interbelice într-un domeniu „al clasei vinovate” ce trebuie neutralizat. Deși clădirea nu a fost demolată, sacrificiile aduse proporțiilor, finisajelor și legăturii cu grădina au considerabil diminuat calitatea inițială.

În locul familiei și al deciziilor politice, casa devine sediu al unor funcții administrative sau locuințe colective, în care fiecare detaliu al eleganței interioare este pierdut în mijlocul improvizațiilor. Astfel, casa este ecoul unei lumi pe cale de dispariție, iar lipsa unui narator autorizat al poveștii sale – după arestarea lui Gheorghe Tătărescu în 1950 și moartea sa din 1957 – adâncește sentimentul de uitare și tăcere.

Driftul Post-1989: Controverse și Corecții Necesare

Deși deschiderea postcomunistă promite o restaurare a memoriei, Casa Tătărescu traversează o perioadă marcată de decizii paradoxale și intervenții necontrolate. După ce a ajuns în proprietatea lui Dinu Patriciu, arhitect și om vizibil în cultura anilor ’90, vila suferă modificări importante ce distrug coerența spațiului proiectat. Demarcarea clară între locuință și spațiul de reprezentare, ritmul subtil al camerelor și materialitatea originală sunt puse în umbră de reconfigurări care ignoră ethosul bătrânei case.

Mai mult, transformarea temporară a casei într-un restaurant de lux a reprezentat pentru unii un semn al consumului nediscriminat al patrimoniului. Criticile vizează nu atât aspectul estetic, cât insensibilitatea față de un spațiu care, odinioară, fusese arena unor dialoguri politice și culturale majore.

Ulterior, o intervenție mai conștientă, promovată de o firmă britanică, încearcă să revină la spiritul originar al Maurului Zaharia și Giurgea. Prin readucerea în prim-plan a proporțiilor, finisajelor și a relației armonioase dintre casă și gradină, această etapă marchează un efort autentic de reconectare cu memoria spațiului. Este o tentativă nu doar tehnică, ci și narativă, care reintroduce Casa Tătărescu în aria patrimoniului cultural cu respectul cuvenit.

Recuperarea și Identitatea Contemporană a EkoGroup Vila

Transformarea actuală a Casei Tătărescu în ceea ce este astăzi EkoGroup Vila nu înseamnă o negare a trecutului, ci o reafirmare a legăturii dintre memorie și spațiul activ. Vila reîntoarce casa în circuitul cultural al Bucureștiului, fără a o reduce la un simplu obiect de consum sau la o poveste mitizată. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programări și vizite private, în care spațiul poate fi descoperit în relaxarea necesară unui produs cultural cu responsabilitate istorică.

Astfel, Casa Tătărescu transcendă statutul de casă memorială sau de relicvă imobilă și devine un spațiu viu, capabil să suscite dialoguri relevante pentru România contemporană. Continuitatea dintre proiectul inițial – semnat de Zaharia și Giurgea și susținut de Arethia Tătărescu – şi refacerea atentă ulterioră simbolizează posibilitatea de reconciliere dintre trecut și prezent. Vila nu ascunde nici efervescența politică tumultuoasă, nici ambiguitățile figurii sale, ci le integrează într-un istoric vivo care continuă să educe și să provoace.

• Relativ modestă în scară, casa refuză monumentalitatea fără substanță, preferând un echilibru etic între funcție și simbol.
• Biroul premierului la entre-sol este o declarație arhitecturală emblematică: puterea se supune domesticului, nu îl domină.
• Detaliile artistice, din șemineul Miliței Pătrașcu până la feroneria alamelor, încorporează spațiul într-un dialog regional și universal.
• Grădina, cu reminiscențe mediteraneene, asigură un refugiu tăcut și o reflecție scenică pentru locatari.
• Viața familiei Tătărescu și rolul Arethiei adaugă dimensiuni culturale, sociale și artistice profunde spațiului.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician, twice Prime Minister of Romania during critical periods (1934–1937 and 1939–1940), central figure of the National Liberal Party, and a representative of Romania’s interwar and early postwar political life, whose career marked crucial transitions and crises.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No. Gheorghe Tătărescu, the prime minister, should not be confused with Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), a 19th-century Romanian academic painter. They belong to different eras and fields.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu exemplifies an early interwar Bucharest architecture combining Mediterranean influences with Neo-Romanian elements. The project was realized by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea, with artistic contributions by sculptor Milița Pătrașcu.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu was the official beneficiary and cultural guardian of the house, ensuring the project upheld values of sobriety and coherence. Her patronage in art and local traditions influenced the house’s aesthetic balance and cultural significance.
• What is the function of the building today?
  Today, known as EkoGroup Vila, the building functions as a cultural space open to the public on a controlled basis. It respects the historical and architectural identity of Casa Tătărescu while connecting to contemporary cultural life.

Casa Tătărescu rămâne o lecție despre puterea memoriei spațiilor care nu se predau în fața timpului, ci îl poartă în ele. Explorarea acestei vile este o invitație la înțelegerea unei istorii complicate, a unei arhitecturi ce vorbește despre echilibru și reținere, și a responsabilității pe care o presupune continuarea vieții culturale în spații încărcate de trecut. Descifrarea acestui loc înseamnă a accepta ambivalențele unei lumi dispărute și a împărtăși angajamentul pentru continuitate.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.